Podgoria Dealu Mare
“Patria Vinului”, aşa cum este cunoscută Podgoria Dealu Mare, are o tradiţie viticolă veche confirmată de săpăturile arheologice. Primele documente scrise despre existenţa culturii viţei de vie în această zonă datează din secolele XIV şi XV. Hrisoavele străine spun că producea un vin „uleios, tare şi durabil”, asemănându-l cu cele mai bune vinuri produse în Europa.
Podgoria era renumită pentru pentru culturile soiurilor de vinuri roşii. Nicolae Iorga a consemnat în însemnările unui misionar slav, numit Bacsici, că „viile mai importante din Muntenia pe vremea lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) erau cele de lângă Dealu Mare, de lângă Ploieşti”. Încă din acea vreme, vinurile din Podgoria Dealu Mare erau renumite prin abundenţa şi calităţile lor deosebite, fiind foarte solicitate şi peste hotare. Podgoria a rămas cea mai renumită pentru soiul autohton de Fetească Neagră.
Podgoria Pietroasa
Undeva în jurul secolului al IV-lea, la Pietroasele, regele vizigot Atanaric şi-a ascuns comoara, binecunoscutş sub numele de Tezaurul de la Pietroasa sau Pietroasele. Se spune cş atunci când acest tezaur a fost ascuns de vizigoţi de teama hunilor, cultura viţei de vie ocupa un loc important pe aceste meleaguri.
Datorită tradiţiei şi climatului excepţional pentru cultivarea viţei de vie, la Pietroasa s-a înfiinţat prima pepinieră viticolă din epoca modernă a României în anul 1893, urmată de înfiinţarea unei şcoli de altoitori în anul 1894. Un alt eveniment în istoria acestei podgorii, dar şi a viticulturii româneşti a fost cel din anul 1924, când s-a înfiinţat Staţiunea Viticolă şi Oenologica Pietroasa, prima unitate de cercetare de profil din ţară.