Fermentarea
Geneza vinului
Cei mai buni struguri, selectaţi cu grijă din vie dar şi la bandă de sortare, îşi vor continua drumul spre vasele de fermentare, dar nu înainte de desciorchinare pentru e evita extragerea gustului ierbos din ciorchinii verzi.
Fermentaţia alcoolica este primul pas în obţinerea vinului şi este realizată de drojdiile selecţionate. Acestea transformă zaharurile din sucul de struguri în alcool. Pentru vinurile albe are loc doar fermentarea sucului de struguri obţinut după presarea boabelor. Pentru vinurilor aromate şi roşii este nevoie de macere-fermentare, adică fermentare în prezenţa boabelor de strugure, în specal a pieliţei acestora, din care se vor extrage aromele şi culoarea vinurilor. Durata procesului de macere este de câteva ore pentru soiurile aromate (Busuioaca de Bohotin şi Tămâioasa Romănească) şi de câteva zile pentru cele roşii.
Pentru fermentaţia alcoolică Crama Basilescu deţine rezervoare de inox cu temperatura controlată automat ceea ce garanteaza un control deplin asupra procesului de fermentaţie alcoolică. De ce este important acest lucru? Pentru ca aromele proaspete, fructoase ale vinurilor se menţin mult mai bine dacă fermentaţia alcoolică are loc la temperaturi scăzute şi constante. Etapa fermentaţiei alcoolice reprezintă geneza vinului motiv pentru care este atent monitorizată prin teste şi analize.
Imediat dupa fermentaţia alcoolică are loc limpezirea vinului care se face natural folosind simpla forţă gravitaţională. Pe fundul vaselor se depun suspensiile mai grosiere rămase din must (particole din pulpa şi pieliţa strugurilor), drojdiile care şi-au încheiat rolul de fermentare, dar şi a unele molecule de origine vegetala care datorita schimbărilor din compoziţia lichidului îşi pierd solubilitatea şi precipită (exemplu acidul tartric – un acid de origine vegetala, specific fructelor şi în special strugurilor). Acest proces poata dura câteva săptămâni (în funcţie de turbiditatea mustului şi de volumul de lichid), motiv pentru se folosesc câteva produse coagulante, de origine minerală (argile) sau organice (ulei de peşte, gelatină, albuş de ou, etc) care să crească viteza de precipitare a suspensiilor şi de depunere a acestora. Aceasta etapă este urmată imediat de tragerea vinului de pe depozitul format – tragerea de pe drojdie – şi filtrarea.